Cine nu urcă pe munte nu cunoaşte înălţimea cerului

 

In ultimele luni am incercat sa va familiarizam cu problemele ariilor protejate, in special a parcurilor naturale si nationale. Totusi vom incepe prin a va aminti ca nu vorbim de parcurile din orase. E o confuzie care se face frecvent, datorita faptului ca, in Romania, conceptul de parc, national sau natural, a inceput sa fie popularizat relativ recent.

Despre parcurile nationale s-a vorbit pentru prima data pe la 1800, cand George Catlin, un artist si calator autodidact a promovat idea unui parc ”al natiunii”, un parc care sa conserve natura, oamenii si cultura traditionala totodata. Explorand vestul salbatic si pasionat de cultura indienilor nord americani, de obiceiurile si modul lor de viata, George Caitlin si-a dat seama ca expansiunea necontrolata a civilizatiei reprezinta un pericol, ca se poate pierde pentru totdeauna o parte a patrimoniului national si a tras un semnal de alarma.

Vocea lui a fost auzita si, in 1864, Congresul a declarat Yosemite Valley zona protejata, apoi in 1872 printr-un act al Congresului American Yelowstone a fost declarat primul parc national din lume, administrat de guvernul federal ”in beneficiul si pentru multumirea oamenilor”.

De atunci, multe alte zone au fost declarate arii protejate, iar statele si guvernele, au inceput sa creeze retele nationale care conserva zonele cu ecosisteme valoroase, peisajului, diversitatile biologice si culturale.

Astazi in lume exista aproximativ 1842 de parcuri national, am spus aproximativ, pentru ca in fiecare an numarul acestora creste.

La nivel mondial, guvernele au inceput sa fie din ce in ce mai constiente de importanta conservarii naturii salbatice, ca principala resursa pentru viata de pe pamant.

Am facut o plimbare in timp, am trecut in revista ce se intampla in lume, dar hai sa revenim pe plaiurile mioritice.

Prima lege de mediu din Romania, apartine unuia dintre cei mai iubiti voievozi. In 1475, Stefan cel Mare a instaurat ”Legea Branistei” – adica protejarea anumitor zone unde erau interzise taierea arborilor, vanatul si pescuitul. Cei care incalcau legea erau aspru pedepsiti. Pe urma, de-a lungul timpului s-au instaurat legi pentru taierea padurilor, limitarea vanatorii si a pescuitului, culminand cu codul silvic, care a reprezentat cea mai eficienta lege si a creat o adevarata cultura, ce a rezistat inclusiv in perioada comunista. Romania s-a putut lauda cu o scoala de silvicultura remarcabila, recunoscuta peste tot in lume si datorita careia padurile noastre sunt astazi ceea ce sunt: ultimele paduri naturale din Europa, sustinand cele mai importante ecosisteme si cea mai bogata diversitate biologica de pe continent.

Prin varietatea elementelor cadrului natural, prin multiple dovezi ale unei istorii şi culturi milenare, țara noastră dispune de un bogat potenţial turistic ce trebuie valorificat: o varietate de forme de relief, izvoare cu apă minerală şi termală, lacuri folosite pentru agrement, nataţie şi pescuit sportiv, un valoros fond cinegetic concentrat în păduri de foioase şi conifere, peisaje diverse de la cel al crestelor montane dezvoltate la peste 2000 m la cele de câmpie, litoral şi Delta Dunării.

Muntii Carpati, conform strategiei nationale în turism, au fost aleși drept avantajul nostru competitiv în formarea brandului de țară. Carpaţii Româneşti ocupă o treime din suprafaţa ţării, iar în cele 745 de localităţi aflate în zona montană,  trăiesc, în prezent, aproximativ 2 milioane de români. Frumuseţea munţilor se împleteşte cu misterul suprafeţelor întinse şi compacte de pădure, vastitatea culmilor montane, spectaculozitatea formelor carstice, defileele adânci săpate cu greu de torenti si rauri. De-a lungul vremurilor, Carpaţii au generat în imaginaţia poporului, mituri şi legende fantastice, regăsite în obiceiurile şi tradiţiile care asteapta sa fie descoperite si care sunt foarte apreciate mai mult de turistii straini, decat de romani.

Flora Carpaţilor cuprinde 1350 de specii, dintre care 116 endemice (sunt speciile de plante/animale care se găsesc exclusiv într-o regiune/loc şi care necesită o atenţie particulară datorită caracteristicilor habitatului lor şi/sau impactului potenţial al exploatării acestora asupra stării lor de conservare), dintre care enumerăm: garofiţa Pietrei Craiului (Dianthus callizonus), macul galben (Papaver corona sanctistephani), barba-ungurului (Dianthus spiculifolius), iarba-rosioara (Silene dinarica) etc.

Tocmai de aceea, Munții Carpați adapostesc 27 din cele 30 de parcuri nationale si naturale ale Romaniei, care ofera un urias potential economic in acord cu principiile dezvoltarii durabile. Din pacate insa, implicarea autoritatilor si vointa politica pentru acest subiect intarzie sa-si faca simtita prezenta. Lipsa din ce in ce mai acuta a specialistilor, goniti din sistemul de stat de salariile mici si umilintele permanente, pune in pericol supravietuirea administratiilor parcurilor.

E ca si cum ne-am intoarce in timp. Am pornit cu entuziasm in 1990 sa construim o mentalitatea noua, sa ne refacem sufletele si tara, iar acum dupa 26 de ani, lasam la voia intamplarii exact lucrurile pentru care am luptat, pe care ni le-am dorit: cultura si traditiile noastre, natura si resursele unice ale acestei tari, spiritualitatea si radacinile acestui popor, prosperitatea autentica, bunastarea mult dorita.

Titlul propus pentru articolul din aceata luna trebuia sa fie ”Ce putem face pentru parcurile nationale”, dar ne-am gandit ca poate ar fi mai bine sa-l intitulam ”Ce putem face pentru noi, romanii?”. Pentru ca, e evident, e vorba despre o schimbare de atitudine care trebuie sa inceapa cu: ”imi pasa!”

Trebuie sa ne pese, sa luam atitudine si sa reincepem sa ne respectam specialistii, oamenii educati, natura si resursele, eroii si idealurile. V-ati gandit ca poate in politica si in sistemul administrativ au intrat atat de multe hahalere tocmai pentru ca cei care au o pregatire serioasa, care pot face ceva, au fugit de sistem si de implicare, lasand puterea statului in mainile unor oportunisti?

V-ati gandit ca voi, cei care ati reusit in afaceri singuri, care v-ati castigat dreptul de a avea un cuvant de spus, ar trebui sa va implicati mai tare? V-ati gandit ca fiecaruia dintre noi ii e simplu sa economiseasca energia sau sa nu-si arunce gunoaiele pe jos si asta ar conta foarte tare? V-ati gandit cate aspecte ale bunastarii noastre tin de noi si cat de putin ne asumam responsabilitatea fata de ele?!

Ei bine noi romanii om avea multe defecte, dar avem si cateva calitati: avem suflet, ne putem regasi bun simtul, putem sa ne lucram pamantul si stim sa ne respectam muntii si padurile. Trebuie doar sa luam atitudine si sa nu-i mai lasam pe altii sa spuna ca nu e asa.

 

Ariile protejate din Romania au un atu evident. În perimetrul lor se află cele mai spectaculoase peisaje, cele mai sălbatice păduri, situri arheologice de importanță internațională, cum sunt Sarmisegetuza Regia din Parcul Natural Grădiștea Muncelului Cioclovina sau peșterile din Parcul Natural Apuseni, în care s-au descoperit cele mai vechi picturi rupestre din lume. De ce e nevoie de Printul Charles ca sa promovam Romania? Ii multumim pentru asta, dar de ce n-avem curajul s-o facem noi?

Se tot vorbeste ca turismul nu calatoreste in Romania pentru ca nu exista infrastructura. Acesta este un mit. Cele mai frumoase locuri de pe pamant sunt greu accesibile si totusi milioane de turisti le cauta. Noi suntem la rascrucea mai multor continente. Romanii stiu sa fie ospitalieri, ceea ce nu stim este sa ne mandrim cu ce avem.

Pe de altă parte, trebuie amintite posibilitățile de practicare ale sporturilor montane : de la alpinism, la mountain-bike, de la rafting la parapantă, explorarea peșterilor și scufundările în lacuri uimitoare, schi, drumeție, plimbări călare, observarea animalelor și păsărilor, etc. Toate acestea fac din ariile protejate din România, un paradis pentru iubitorii naturii. Studii internaționale arată că, astăzi, turiștii sunt din ce în ce mai atrași de locurile sălbatice, spectaculoase, pe care le pot explora și în care pot trăi aventuri de neuitat și mai puțin atrași de resorturile luxoase.

Ce poți face pentru a susține ariile protejate din România? În primul rând trebuie să le descoperi.   Ariile naturale protejate care ocupă 5,18% din suprafața țării (conform Legii nr. 5/2000 privind amenajarea teritoriului național, secțiunea a III-a, suprafața totală a zonelor protejate este de 1.234.710 ha). Din această suprafață aproape 70% este reprezentată de păduri.

Câteva zile petrecute în pădure sunt benefice oricui. Știai că vara este anotimpul ideal pentru aerosolii montani? Căldura face ca pădurile de conifere (de brad, de pin şi de molid) să emane în aer o cantitate mai mare de uleiuri volatile. Pe lângă aceasta, aerul de munte este intens ionizat, fiind deosebit de benefic îndeosebi suferinzilor de astm.

Cu ajutorul uleiurilor volatile se poate face o detoxifiere a plămânilor intoxicaţi cu substanţele poluante pe care le-am inhalat în restul anului, mai ales dacă stăm în oraşe aglomerate. Uleiurile volatile de conifere au şi un puternic efect antiinfecţios, similar medicamentelor. De aceea, curele montane sunt indicate în caz de infecţii, îndeosebi pulmonare şi din sfera ORL, cum ar fi bronşitele, faringitele, otitele sau amigdalitele. Datorită aceloraşi uleiuri volatile, aerul de munte are efect calmant. Dacă eşti stresat sau dacă suferi de insomnie, un concediu la munte este reţeta pentru refacerea echilibrului psihic şi pentru un somn bun.

Dacă urmăreşti ca în timpul concediului să te eliberezi de tensiunile nervoase, muntele este o opţiune mai bună decât marea. Beneficiile înălţimilor se datorează mai multor factori: aerosolii de pădure au efect calmant asupra sistemului nervos, liniştea înălţimilor ne reechilibrează psihic, iar decorul montan ne eliberează de stres.

Concediul tău poate contribui la susținerea parcurilor naturale și naționale din România! Alege ca destinație turistică ariile protejate.

 

Iată câteva sfaturi oferite de Administrația Parcului Național Piatra Craiului de care trebuie să țineți cont!

 

  • “INFORMAȚI-VĂ! Consultați harta turistică a Parcului Național Piatra Craiului!
  • Alegeți traseul care se potrivește cel mai bine, nu vă aventurați, nu vă supraapreciați puterile!
  • Dacă aveți dubii privind traseul ales solicitați informații de la Administrația Parcului și Serviciile Salvamont.
  • Nu insistați să vă apropiați mașinile dincolo de semnele care interzic accesul acestora!
  • Luați înapoi cu dvs. în rucsac ambalajele diverse și alte resturi, nu le aruncați pe munte!
  • Pe parcursul excursiei respectați traseele oficiale, marcate cu semne convenționale!
  • Admirați florile dar nu le rupeți!
  • Respectați animalele, fiecare are rolul său în natură!
  • Respectați liniștea naturii și pe ceilalți vizitatori!
  • Nu campați în afara zonelor de campare semnalizate ca atare!
  • Nu aprindeți focul decât în locurile de campare și în vecinătatea cabanelor turistice unde acest lucru este permis în vetre special amenajate în acest scop!
  • Nu distrugeți panourile, săgețile indicatoare, refugiile montane, punțile sau alte amenajări!
  • Folosiți refugiile montane doar ca refugiu în caz de necesitate, permiteți astfel și altor vizitatori să se salveze dintr-o situație dificilă!” (pcrai.ro)
  • Fii mandru de tara ta!

 

 

 

 

Câteva propuneri pentru vacanța de vară:

 

Parcul Național Piatra Craiului:

Principala atracție o constituie creasta calcaroasă, cu o lungime de 25 km, care atinge altitudinea maximă la Vf. La Om (Piscul Baciului) 2238m. Ea reprezintă cea mai lungă și mai înaltă creastă calcaroasă din țară. O altă atracție, în special pentru alpiniști, sunt Prăpăstiile Zărneștilor, în partea nordică a masivului, și Cheile Dâmboviței, Dâmbovicioarei și ale Brusturetului, în partea sudică, cu trasee de cățărare cu diferite grade de dificultate. Și nu în ultimul rând, satele de munte cu gospodăriile risipite pe dealuri, unde localnicii au păstrat încă tradițiile seculare, în armonie cu natura. Se alătură obiectivelor turistice care nu trebuie ratate la vizitarea Parcului Național Piatra Craiului. Administrația Parcului Național Piatra Craiului îți oferă posibilitatea de a vizita pădurile virgine de pe suprafața parcului, programe de alpinism și escalada cu instructor, turism ecvestru sau excursii cu ghid pentru observarea faunei sălbatice.

 

Administrația Parcului Național Călimani îți pune la dispoziție diferite programe de petrecere a vacanțelor pe teritoriul parcului: de la mountain bike la bird watching, până la tabere montane pentru cei mici.

Dacă vrei să ajungi în vestul țării, nu trebuie să ratezi Parcul Natural Apuseni. Te poți ascunde de caniculă în cele mai frumoase peșteri de pe suprafața parcului: Peștera (Ghețarul) de la Scărișoara din comuna Gârda de Sus, care este cea mai mare peștera cu gheață din România și unde în această perioadă sunt 0 grade. Atenție! Nu trebuie să lipsească geaca, bocancii și pantalonii lungi. Dacă vrei totuși o temperatură de 10 grade, iți recomandăm Peştera Scărişoara.

Oricare ar fi preferințele tale turistice, e bine să te informezi. Dar înainte de a alege o destinație turistică din Bulgaria sau Grecia, vizitează țara în care trăiești!

 

 

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *